Industria alimentară sub NIS 2 — Anexa II, entitate importantă, ce urmează
Scris de Adrian P. — expert cu 31+ audituri NIS la activ
Producția, prelucrarea și distribuția de alimente sunt în Anexa II — sectoare critice. Iată de ce industria alimentară intră tipic ca entitate importantă și ce obligații reale are.
Alimentele sunt în Anexa II
Producția, prelucrarea și distribuția de alimente formează un lanț de aprovizionare critic — motiv pentru care sectorul alimentar este listat în Anexa II a cadrului NIS 2 (OUG 155/2024, aprobată prin Legea 124/2025). Anexa II grupează sectoarele critice ale căror entități sunt, tipic, IMPORTANTE — spre deosebire de Anexa I (energie, apă, sănătate), unde entitățile mari sunt tipic esențiale.
O entitate importantă nu poate atinge statutul de esențială doar din poziția în anexă. Asta contează: regimul e ceva mai relaxat decât pentru esențiale (de exemplu, condițiile cumulative pentru CISO de la art. 14 nu se aplică), dar obligațiile de fond rămân.
Ce înseamnă „entitate importantă” în obligații
Încadrarea ca importantă nu e o scutire. Obligațiile există și sunt reale: notificarea la DNSC în vederea înregistrării, evaluarea de risc (ENIRE), autoevaluarea de maturitate CyFun și măsurile tehnice minime de la art. 13 — de la politici de analiză a riscurilor și criptografie la securitatea lanțului de aprovizionare, gestionarea incidentelor și autentificarea multifactor.
Nivelul concret al cerințelor rezultă din evaluarea de risc, nu din preferință. O firmă mică din sector ajunge tipic pe nivelul de BAZĂ (36 de cerințe CyFun — igienă cibernetică), ceea ce face conformarea gestionabilă.
Lanțul de aprovizionare, punctul sensibil
Industria alimentară trăiește din integrări — furnizori, logistică, distribuție, retail. Securitatea lanțului de aprovizionare (o cerință explicită de la art. 13) devine astfel un punct central: riscul nu vine doar din interior, ci și din furnizorii și partenerii cu care schimbi date și sisteme.
Practic, asta înseamnă un registru al furnizorilor critici, clauze contractuale de securitate și notificare, plus o reevaluare periodică — nu un bifat o singură dată.
Verifică încadrarea, apoi construiește
Cea mai proastă strategie pentru un sector „obișnuit” ca alimentele este presupunerea — în ambele sensuri: nici „sigur nu mi se aplică”, nici „trebuie să fac tot ce fac băncile”. Cadrul legal nu iartă „nu credeam că mi se aplică”, iar supra-dimensionarea costă degeaba.
Reține că orice încadrare estimată rămâne o estimare — doar DNSC o stabilește oficial. Cel mai clar punct de plecare este pagina dedicată sectorului alimentar și o verificare rapidă a încadrării, din care se deschide întregul parcurs.
Nu ești sigur dacă NIS 2 ți se aplică?
Verifică-ți încadrarea și primești un cost orientativ în câteva minute — fără obligații.
